HERUVIM – fragment

Casa se găsea pe o stradă mereu ȋnsorită. Nu era ȋntotdeauna cald cȃnd ajungeam acolo, dar era ȋntotdeauna soare, chiar şi ȋn zilele de iarnă. Casa propriu-zisă se găsea ȋntre stradă şi grădina din spate. Poate culoarea ȋn care era zugrăvită atrăgea cumva lumina fiindcă, dintre copacii grădinii, ȋmi părea strălucitoare. Numai cineva care s-a... Citește în continuare →

Mai avem nevoie de eroi?

“Tata, ştii că Romȃnia a avut un centenar? Şi că a avut eroi ca ȋn Cavalerul meu?”   Marcus a continuat să ȋmi povestească de lupte şi steagul tricolor. Nu era precum ȋn istoria care o ȋnvăţasem eu, dar un copil din grupa mare are mai multă imaginaţie decȃt Sergiu Nicolaescu. O clipă am vrut... Citește în continuare →

„Aceasta e criza: lumea veche moare, iar lumea nouă ȋncă nu se poate naşte.”

O zi ȋntreagă bătuserăm Parisul fără a intra ȋn vreun muzeu, doar admirȃnd pieţele, palatele, catedralele şi toate minunăţiile orgolioasei metropole. Cu pantofii plini de praful grădinilor Tuileries, ne ȋntorseserăm ȋn Montmartre, acolo unde aveam hotelul. Căutȃnd o terasă care să nu ofere doar mȃncare bună, ci o nouă mostră din acel je ne sais... Citește în continuare →

Blog la WordPress.com.

SUS ↑